Ziua Nationala a Romaniei
Mii de nikonisti au participat astazi la paradele dedicate zilei de 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei. Dincolo de imaginile care surprind fastul manifestatiilor, de care speram ca v-ati bucurat, am dori sa va amintitm pe scurt semnificatia zilei de 1 decembrie 1918.
Vom incepe cu o scurta istorie de razboi. Anii 1916-1918 au fost extrem de dificili pentru Regatul Romaniei. Intrata in august 1916 in Primul Razboi Mondial alaturi de puterile Antantei (Marea Britanie, Franta, Rusia), Romania isi propusese ca scop principal cucerirea Ardealului. Desi ofensiva peste Carpati a inceput victorioasa, atacul a fost intrerupt datorita contraofensivei bulgare si germane din sud. Armata germana a trecut Dunarea si pana la finalul anului 1916 a cucerit Bucurestiul. Regele Ferdinand si guvernul s-au mutat in decembrie 1916 in Moldova, Iasiul devenind noua capitala. Ofensivele germane au fost oprite in mai multe randuri, batalia de la Marasesti din august 1917 fiind una dintre cele mai importante dovezi de curaj si disciplina a armatei romane, care a rezistat atacului condus de generalul Mackensen.
Echilibrul s-a rupt odata cu iesirea Rusiei din razboi, aliatul cel mai important al Romaniei. In aprilie 1918 Romania semneaza pacea de la Buftea si capituleaza. Cu toate acestea, Basarabia se alipeste Romaniei, fiind primul teritoriu alipit la ceea ce avea sa devina Romania Mare.
In noiembrie 1918, Austro-Ungaria iese infranta din razboi. Romania foloseste momentul, regele Ferdinand remobilizeaza armata si reincepe operatiunile militare cu doar o zi inainte ca Germania insasi sa capituleze. Aceasta zi (10 noimbrie 1918) va oferi apoi posibilitatea diplomatilor romani sa ceara recunoasterea noilor granite ale Romaniei, invocand faptul ca in momentul semnarii armistitiului de catre Germania tara noastra era din nou forta beligeranta alaturi de puterile Antantei si nu sub puterea tratatului de pace de la Buftea.
Dupa capitularea Austro-Ungariei, romanii din Transilvania s-au grupat si au organizat Adunarea de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Intr-o atmosfera de sarbatoare, cu peste 1000 de delegati din tot Ardealui, Adunearea a proclamat prin vocea Episcopului greco-catolic Iuliu Hossu: Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare. La ora 12, pe data de 1 decembrie 1918, rezolutia este aprobata in unanimitate, iar Transilvania se uneste cu Romania.
Insa Unirea trebuia acceptata de Marile Puteri. Romania a dus in anul 1919 o campanie militara victorioasa asupra Republicii Sovietice Ungare, condusa de comunistul Bela Kun, pentru a isi asigura partial noile teritorii. Armata Romana ocupa Budapesta si forteaza semnarea unui armistitiu. Marile Puteri dezaproba insa aceste actiuni militare. Acceptarea noilor granite ale Romaniei Mari sunt insa in cea mai mare parte meritul lui Ion IC Bratianu, prim-ministru la acel moment, care a condus delegatia romaneasca la Conferinta de Pace de la Versailles. Abilitatea diplomatica a acestuia a convins Marile Puteri ca pacea de la Buftea nu a fost un act de tradare a Antantei din partea Romaniei, si, mai mult, ca tarii noastre i se cuvin aproape toate teritoriile cerute, inclusiv Ardealul, Basarabia, Bucovina si o parte a Banatului. Trebuie insa amintita si implicarea Reginei Maria, care a reusit sa atraga simpatia politicienilor francezi asupra Marii Uniri.
Desi in aceasta zi se consfinteste doar alipirea Ardealului la Regatul Romaniei, ziua de 1 decembrie este simbolul victoriei Romaniei in Primul Razboi Mondial, al motivului pentru care, de fapt, tara noastra a intrat in Razboi. Marea Unire a fost infaptuita insa atat de soldatii care au luptat, cat si de diplomatii excelenti ai Romaniei din acele vremuri, care au reusit sa atraga de partea lor simpatia politicienilor si oamenilor de cultura Occidentali pentru cauza romaneasca.
Intrarea triumfala a Regelui Ferdinand pe sub Arcul de Trimuf din Bucuresti, dupa mai mult de 700 de zile de ocupatie germana, este initiatoarea paradelor ce amintesc de victoria in Primul Razboi Mondial si de Marea Unire.
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot