Tutorial foto: Balansul de alb
Probabil una dintre cele mai spinoase probleme pentru fotografii amatori, balansul de alb este un concept de baza in fotografie si vital in obtinerea unei imagini de calitate si se refera la redarea corecta a culorilor.
Originar din epoca filmului, unde fotografii aveau de ales intre doua tipuri de emulsii si anume tungsten si "de zi", in functie de conditiile de iluminare in care lucrau, balansul de alb a ajuns o functie de sine statatoare cu multiple setari in aparatele digitale.
Ca in multe alte aspecte ale fotografiei, intai de toate trebuie discutat despre lumina si mai exact despre sursa luminii, pentru ca aceasta este cheia balansului de alb.
Temperatura de culoare si rolul ei in balansul de alb
Spre deosebire de ochiul uman, care se adapteaza rapid la schimbari de intensitate si culoare, senzorul digital percepe diferit sursele de lumina si de multe ori trebuie "ajutat". Motivul este ca lumina, in functie de provenienta, are o anumita temperatura de culoare. De exemplu, lumina la amiaza pe un cer insorit este de 5200-5500 grade Kelvin, un cer acoperit de nori ofera o temperatura de 6000-6500 de grade Kelvin, in timp ce un bec clasic cu filament imprastie o lumina cu o temperatura de culoare intre 2500 si 3300 grade Kelvin. La umbra, temperatura de culoare poate ajunge si la 10000 de grade Kelvin.
Ca fapt divers, puteti observa ca desi becul este perceput ca o sursa cu o lumina foarte calda, el are o temperatura de culoare mult mai joasa decat cea a soarelui pe un cer acoperit de nori.
Scara temperaturilor de culoare se datoreaza Lordului Kelvin si se bazeaza pe principiul corpului absolut negru care absoarbe integral radiatia. Fara sa intram detalii tehnice complexe, imaginati-va o bara de metal pe care o incingeti. Initial, culoarea acesteia va fi rosie, dupa care galben si in final ajunge la un alb rece spre albastru. Putem spune ca temperatura corpului incins este direct proportionala cu temperatura de culoare. Cu cat temperatura metalului este mai joasa, cu atat balansul de alb este virat inspre galben. Invers, temperaturile ridicate sunt virate inspre albastru.
Pentru a vedea singuri efectul unei setari incorecte a balansului de alb asupra unei fotografii, faceti urmatorul experiment. Folositi un bec cu incandescenta (filament) sau o lumanare si faceti o fotografie expusa corect, dar cu setarea balansului de alb pe "daylight", care inseamna o temperatura de culoare de 5500 grade Kelvin. Veti vedea ca toate fotografiile vor avea o puternica tenta de galben. Invers, faceti o fotografie afara pe soare cu balansul de alb setat pe "tungsten". Toate fotografiile astfel obtinute vor avea o puternica tenta albastra.
Camerele digitale si setarile de balans de alb
Sa lasam totusi gradele deoparte si sa vedem practic care sunt optiunile pe care le ofera camerele Nikon si cum trebuie ele folosite.
In primul rand, trebuie spus ca absolut toate modelele, indiferent de categorie (compacte, bridge, DSLR) dispun de un sistem ce masoara automat balansul de alb. Performantele acestuia s-au imbunatatit considerabil de la inceputurile fotografiei digitale, dar utilizatorii avansati prefera sa controleze ei insisi procesul pentru a obtine rezultate constante.
Butonul dedicat pentru balansul de alb de pe D300s
Pentru a face acest tutorial mai usor de citit, ne vom referi doar la aparatele Nikon cu obiective interschimbabile, dar o mare parte din setarile acestora se aplica si la compacte si bridge-uri.
In cazul lui D5100, de exemplu, meniul balansului de alb se acceseaza apasand de doua ori butonul "i" de langa AE-L/AF-L, dupa care, folosind butonul multi-selector se ajunge in dreptul campului WB si se apasa OK.
Odata ajunsi aici, veti putea alege dintre urmatoarele optiuni, in ordine crescatoare a temperaturii de culoare: tungsten, fluorescent, lumina soarelui, blit, cer innorat, umbra. In afara de acestea, aveti la dispozitie modul auto si modul preset.
Setarea tungsten pe afisajul lui D300s
Balansul de alb incandescent (cu o valoare de 2700K), de altfel unul dintre cele mai problematice pentru sistemul automat de masurare, se va selecta in momentul in care fotografiati sub surse de lumina cu incandescenta, care le includ si pe cele halogen. Este de retinut ca aceste surse de lumina nu au exact aceeasi temperatura de culoare, asa ca nu trebuie sa va mirati de ce sub aparent acelasi tip de becuri cu aceeasi setare tungsten, tonurile de culoare sunt diferite.
Urmatoarea setare disponibila este fluorescent (cu o valoare de 4200K), folosita asa cum este de asteptat cu surse de lumina cu fluorescenta. Neonul clasic cu starter este cel mai bun exemplu de astfel de lumina. Daca la lumina cu incandescenta tonurile de culoare vireaza inspre galben, la cele fluorescente tendinta este spre verde.
Setarea fluorescenta este singura dintre optiunile disponibile care dispune de nu mai putin de sapte setari suplimentare pentru a face fata diferitelor tipuri de sursa de lumina, valorile incadrandu-se intre 2700K si 7200K.
Meniu balans de alb - D3100
In meniul camerei, dupa balansul de alb fluorescent urmeaza "daylight" (lumina soarelui), cu o valoare de 5200K. Aceasta setare este potrivita bineinteles pentru cadrele realizate in exterior pe timpul zilei.
Urmatoarea setare pe lista este "flash", cu o valoare de 5400K ce trebuie folosita ori de cate ori blitul este lumina principala intr-o fotografie. Este o setare valabila si pentru bliturile de studio, desi temperatura exacta poate varia cu o suta-doua de grade.
In timpul zilei, dar pe un cer innorat, sunteti sfatuiti sa folositi setarea "cloudy", cu o valoare a temperaturii de culoare de 6000K.
Ultima valoare presetata din lista este "shade" (umbra) cu o valoare de 8000K care este potrivita cand lumina soarelui este puternica, dar va aflati intr-o zona umbrita.
Daca nu sunteti multumit de rezultatele obtinute sau pentru a obtine un anumit efect, aveti posibilitatea sa reglati fin fiecare dintre setarile de mai sus. Apasati "Menu" si alegeti optiunea "White balance"; odata acolo, selectati balansul de alb dorit si apasati "Play". Veti avea acces la un meniu in care puteti vira culorile spre verde, albastru, magenta sau galben sau orice combinatie intre oricare doua dintre acestea.
Toate aparatele Nikon DSLR si cele ACIL (Advanced Camera with Interchangeable Lens) dispun si de o optiune numita "Preset" cu ajutorul careia se masoara balansul de alb in orice scena data folosind o suprafata neutra, gri sau alba, un "grey card" dedicat sau un Expodisc.
In primul rand trebuie accesat modul "preset manual" din meniul "white balance" al camerei sau tinand apasat butonul WB (in cazul aparatelor semi-pro si pro). Veti observa pe afisajul camerei sau pe cel de langa declansator (in functie de modelul de DSLR) mesajul "Pre" clipind sau unul care va informeaza ca puteti declansa.
Modul prin care puteti alege temperatura de culoare in grade Kelvin
Este momentul in care trebuie sa incadrati suprafata neutra sau "grey card-ul" mentionat mai sus si sa declansati. Pentru ca focalizarea este irelevanta, va recomandam sa selectati modul manual. Un detaliu important este sa umpleti cadrul cu suprafata neutra de pe care veti masura, altfel nu veti obtine un balans de alb corect.
In cazul folosirii Expodisc-ului, care se monteaza ca un filtru pe obiectiv, in momentul in care faceti balansul de alb manual aparatul trebuie indreptat inspre sursa de lumina si nu inspre subiectul fotografiat.
Modul "Preset" obtine rezultatele cu cea mai mare acuratete pentru ca ia in considerare temperatura de culoare exact din zona unde se face fotografia.
Balans de alb setat pe auto. Se poate observa ca sistemul de masurare a balansului de alb face o treaba foarte buna, tonurile fiind foarte apropiate de realitate, doar putin mai reci (reci in sensul in care percepe ochiul uman culorile) decat ar trebui. Cadrul a fost realizat in timp ce ningea, cerul fiind acoperit de nori.
Balans de alb setat pe tungsten. Am setat aparatul special gresit pentru a putea observa ce se intampla cand aparatul "se asteapta" la o sursa cu incandescenta, deci temperatura de lumina scazuta, iar cadrul are de fapt o temperatura apropiata de cea "cloudy", adica undeva la 6500K.
Balans de alb setat pe daylight. Tonurile sunt virate spre albastru.
Balans de alb setat pe cloudy. Tonurile de culoare sunt mult mai apropiate de realitate, dar parca tot putin cam reci (din nou, reci in sensul in care percepe ochiul uman culorile).
Balans de alb masurat in modul Preset. Tonurile de culoare sunt putin mai calde decat in modul cloudy si mult mai fidele realitatii.
In afara de masurarea efectiva, puteti copia setarile de balans de alb din orice fotografie stocata pe cardul de memorie. O functie mai putin folosita dar prezenta in aproape toate aparatele este "White balance bracketing"; odata activata, aparatul va crea pe card trei copii ale fotografiei pe care o realizati: cea originala, una virata spre galben si una virata spre albastru.
In cazul aparatelor mai avansate, cat si in cazul celor semi-pro si pro, mai aveti acces la un mod in care puteti regla manual temperatura de culoare de la 2500 de grade Kelvin la 10000 grade Kelvin, asta in cazul in care cunoasteti exact valoarea sau pentru diferite efecte creative, despre care vom vorbi putin mai tarziu.
Surse mixte de lumina
Cele mai mari dificultati si cele mai mari erori de masurare apar in momentul in care fotografiati cu surse de lumina cu temperaturi de culoare diferite. In aceste cazuri, sistemul de masurare a balansului de alb va incerca sa produca o valoare aproximativa. Din pacate, acest lucru inseamna un compromis.
Cel mai bun exemplu este folosirea blitului intr-o camera in care sunt aprinse becuri cu incandescenta. Lumina blitului are o temperatura de culoare de 5400K, in timp ce becul cu incandescenta are o valoarea aproximativa de 2700K.
Daca folositi setarea "tungsten", lumina ambientala va fi redata corect, dar cea a blitului va fi virata spre albastru. Invers, daca folositi setarea "flash", blitul va fi redat corect, dar lumina ambientala va aparea mult prea galbena.
Exista situatii in care lumina ambientala nu are un efect dramatic asupra subiectului fotografiat sau blitul de umplere afecteaza in mica masura tonurile.
Aceasta scena este iluminata doar de un bec clasic cu incandescenta. Balansul de alb este setat pe auto. Se poate observa ca tonurile sunt virate spre galben.
Aceeasi scena ca mai devreme, dar cu balansul de alb setat pe tungsten. Mult mai bine, dar tot putin prea cald, dovada ca becul are o temperatura de culoare mai joasa decat setarea camerei.
Balansul de alb a fost acum masurat in modul Preset. Tonurile sunt complet neutre.
Acest cadru, impreuna cu urmatoarele trei, a fost luminat de becul cu incandescenta si un blit SB-900 montat pe aparat in pozitia bounce. Modul auto echilibreaza atat cat este posibil cele doua surse de lumina, dar tonurile sunt clar virate spre galben.
In mod normal, modul tungsten ar produce rezultate mult mai bune, dar din cauza blitului (care are o temperatura de culoare mai ridicata, 5400K) acestea sunt virate vizibil spre albastru.
Modul flash (blit) vireaza toate tonurile mult spre galben pentru ca aparatul "se asteapta" doar la temperaturi de 5400K, cat are blitul, dar scena este iluminata si de becul cu incandescenta. De aici rezulta aceasta virare puternica spre galben.
In acest cadru, am aplicat pe SB-900 filtrul galben TN-A1 ce vine inclus cu blitul. Astfel, am adus temperatura de culoare a blitului la cea a becului cu incandescenta. Tonurile astfel obtinute sunt din nou perfect neutre.
Setul de filtre colorate cu care vine blitul SB900 include galben inchis, galben deschis, verde inchis si verde deschis. Filtrele galbene se folosesc pentru a aduce temperatura de culoare a blitului la cea a becului cu incandescenta, iar cele verzi sunt folosit pentru surse fluorescente.
Filtru dur galben SZ-3TN care vine impreuna cu Speedlight SB-700. Varful de gama SB-910 este comercializat tot cu aceste filtre dure, mult mai usor de folosit decat cele din folie de plastic.
Filtru dur verde SZ-3FL care vine impreuna cu Speedlight SB-700.
In mod ideal, daca doriti sa amestecati surse de lumina cu temperaturi de culoare diferite, blit cu tungsten sau blit cu neon, trebuie sa aduceti temperatura de culoare a blitului la cea ambientala.
Acest lucru se realizeaza folosindu-se filtrele colorate livrate odata cu bliturile Speedlight. Optional, acestea se pot achizitiona separat de la magazinul foto preferat.
Filtrul de culoare galbena se foloseste pentru a aduce blitul la temperatura de culoare tungsten, in timp ce filtrul verde echilibreaza balansul de alb cand blitul este amestecat cu lumina de neon. Nu uitati ca daca folositi filtrele trebuie sa setati balansul de alb corespunzator luminii ambientale (pentru filtrul galben, setarea "tungsten", pentru filtrul verde, setarea "fluorescent").
Exista totusi un caz in care amestecarea a doua surse de lumina nu creaza nicio problema, ba este chiar recomandata. Este vorba despre folosirea blitului de umplere pentru a inmuia umbrele cand fotografiati subiecti pe soare puternic.
Daca nu v-ati ratacit prin atatea valori, culori si setari, veti stii ca acest lucru este posibil pentru ca blitul si lumina soarelui la amiaza au aproximativ aceeasi temperatura de culoare.
RAW vs JPG
Razboiul "aspru" dintre RAW si JPG isi are una dintre cele mai adanci radacini in balansul de alb si asta pentru ca este absolut infernal de corectat un JPG daca nu ati facut setarile corecte in momentul in care ati realizat fotografiile.
Pe de alta parte, exista conceptia (usor eronata), ca daca trageti RAW si lasati balansul de alb pe "auto" toate problemele vor disparea la post-procesare. Lucrurile nu sunt, din pacate, atat de vesele si facile pe cat par.
Este adevarat ca daca fotografiati RAW puteti modifica balansul de alb cu usurinta si fara pierderi de calitate a imaginii. In plus, se pot corecta mai usor deviatiile de culoare. Totusi, accesul la o corectie facila nu se traduce printr-un balans de alb corect. Cel mai bun exemplu este tot cel amintit mai sus cu sursele de lumina mixte. Puteti trage de slider-ul temperaturii de culoare si de cel al tint-ului pentru a repara abaterile grave, dar va fi imposibil de ajuns la tonuri fidele. Mai mult, in modul "auto" veti avea variatii intre fotografii, adica unele vor fi virate spre albastru, altele spre galben, ceea ce va ingreuna considerabil prelucrarea "batch" (prelucrarea unei singure fotografii si aplicarea setarilor la restul).
Screenshot din Capture NX 2. In partea dreapta este meniul balansului de alb, unde puteti selecta o zona gri sau alba, in acest caz zapada, pentru a obtine tonurile corecte.
Cel mai bine ar fi sa discutam pe un scenariu concret. Sunteti fotograf pentru o nunta si trebuie sa acoperiti ceremonia religioasa dintr-o biserica ortodoxa. Odata intrati, studiati repede situatia si observati ca lumina ambientala este compusa din surse cu incandescenta, candelabrele, lumina de afara care intra pe geam si blitul. Dupa "bunul" obicei al unor biserici, s-ar putea sa va loviti si de niste neoane razlete, dar va trebui sa le ignorati. Sa revenim totusi. Avand in vedere ca ferestrele bisericilor ortodoxe sunt destul de mici, cantitatea de lumina ce va influenta expunerea se poate ignora. Asadar, lumina care va intereseaza este compusa din surse cu incandescenta si blitul.
Ideal este sa puneti un filtru galben pe blitul de pe aparat sau cel declansat prin sistemul CLS si sa setati balansul de alb pe incandescent sau sa faceti balans de alb preset cu o suprafata gri sau alba sau un Expodisc. Avantajul acestui mod de lucru este ca odata aflati in Capture NX2 sau alta solutie de convertit RAW-uri, toate fotografiile au acelasi balans de alb, ceea ce usureaza considerabil prelucrarea. In plus, toate imaginile (sau macar o mare parte dintre ele) vor avea aceleasi tonuri de culoare.
Chiar daca nu trageti cu blit in biserica si preferati sa impingeti valorile ISO cat mai sus, tot este de preferat sa aveti aceeasi valoare a balansului de alb pentru toate fotografiile.
Daca sunteti obisnuit sa trageti JPG sau daca este o cerinta impusa de catre client, realizarea unui balans de alb corect este absolut vitala pentru o imagine buna, altfel corectarea la post-procesare devine un calvar.
Concluzie
Balansul de alb este un factor extrem de delicat in fotografia digitala si asta pentru ca totul depinde de sursele de lumina, artificiale sau naturale. Becurile folosite la iluminatul stradal sau din locuinte si institutii sunt de cele mai multe ori diferite ca temperatura de culoare si uneori foarte greu de identificat. Chiar daca nu veti "nimeri" de fiecare data balansul corect, important este ca toate imaginile sa arate cat de cat la fel pentru a usura partea de prelucrare si sa incercati sa echilibrati sursele de lumina existente, acolo unde este posibil, pentru a minimiza erorile.
Speram ca am reusit sa lamurim acest subiect si asteptam comentariile si sfaturile voastre practice.
Fotografii si imagini realizate de catre nikonisti.ro.
Au fost adaugate 6 comentarii
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
citeste tot
Inscrie un scurt-metraj si participa la workshop-ul Prezentarea procesului de filmare cu DSLR Nikon
citeste tot
citeste tot
citeste tot