Dupa minute bune de discutii aprinse, angajatul Hertz imi declara sec: “Imi pare rau, dar trebuie sa anulati rezervarea facuta, nu va putem inchiria masina”. Nu mi-a venit sa cred, excursia fusese planuita cu atata grija, toate rezervarile la hoteluri erau deja facute, traseul stabilit, iar acum totul parea terminat... Cardul Visa Electron pe care il aveam nu era suficient de bun pentru ca agentia de inchiriat masini sa il accepte pentru garantie. Ma intorc cu inima stransa la prietenii cu care calatoream si le dau vestea proasta, intreband intr-o doara “Nu are nimeni un MasterCard din intamplare si cu cateva sute de euro pe el, nu?” Raspunsul vine imediat “Am eu, puteam sa jur ca asa o sa se intample!”
Si uite asa am pornit la drum, din Paris spre Valea Loarei, primul obiectiv important fiind castelul Chambord, aflat la o distanta de circa 180km. Inutil sa mai zic ca GPS-ul a fost aliatul de baza al calatoriei noastre, fara de care nu stiu cum o scoteam la capat, incepand cu iesirea aglomerata din Paris, continuand cu zecile de bretele intortocheate ale autostrazilor si pana la soselele inguste din mijlocul lanurilor de grau pe care nu vedeai nici o masina trecand.
In Franta autostrazile se platesc, iar prima data cand s-a intamplat acest lucru in drumul spre Orleans nu am vazut nici o “ghereta” cu vreo persoana care sa ne ia banii, ci doar bariere automate unde se platea cu cardul. Am mai facut o incercare cu cardul Visa care a fost scuipat inapoi cu dispret, tot MasterCard-ul venind de hac masinariei.
Iata-ne ajunsi si in Orleans, unde nu am ratat ocazia de a vizita Catedrala Sfintei Cruci ce isi inalta semeata turnurile deasupra celorlalte cladiri. Aceasta catedrala catolica in stil gotic a fost construita in secolele XIII – XIV. Nu am zabovit mult in Orleans deoarece castelul Chambord ne astepta la nici 50 km!
Catedrala din Orleans
Chambord
Domeniul Chambord acopera peste 5.400 de hectare si este inconjurat de un zid lung de 32km. Este cel mai mare parc natural inchis din Europa, multe specii de animale salbatice traind aici in libertate. Daca te plimbi de-a lungul cararilor marcate din acest parc, poate vei avea norocul sa vezi o caprioara sau nenorocul sa dai nas in nas cu un mistret salbatic.
Chambord este cel mai mare castel de pe valea Loarei si al doilea cel mai vizitat castel din Franta, dupa Versailles. Intrarea costa 9,50€ pentru un adult, iar parcarea inca 3.50€. Arhitectura franceza renascentista il face unul dintre cele mai usor recognoscibile castele din lume. A fost construit la inceputul secolului al XVI-lea de catre Francois I ca si “locuinta” pentru partidele de vanatoare, regele avand resedinta la Amboise si Blois, alte doua castele aflate pe lista noastra. Chambord nu a fost niciodata terminat in totalitate, iar Francois I nu a binevoit sa petreaca aici mai mult de 7 saptamani in total pe toata durata domniei lui. Castelul a fost construit in scopul vizitelor scurte de vanatoare, de aceea nu era foarte practic sa locuiesti in el pe perioade mai lungi. Camerele masive, ferestrele deschise in stil italian si tavanurile inalte faceau ca incalzirea castelului sa se faca foarte greu chiar si cu cele 282 de seminee existente. In centrul castelului se afla una dintre principalele atractii arhitecturale si anume dubla scara in spirala al carei design este atribuit lui Leonardo da Vinci, desi nu exista dovezi clare in acest sens.
Deoarece castelul nu este inconjurat de un sat, nu exista o sursa rapida de hrana, alta decat vanatul din paduri. Asta insemna ca, in momentul unei vizite, toata mancarea necesara era adusa de catre alaiul regelui care putea numara pana la 2000 de persoane.
Geniul lui Nikon D3s a iesit la iveala in incaperile intunecoase ale castelului. ISO 3200 sau chiar 6400 inseamna niste imagini de o calitate extraordinara, in spatele lor aflandu-se senzorul CMOS full frame al lui D3s. Obiectivul AF-S Nikkor 24-120mm f/4 VR - lentila de tip “all-around” pentru camere full frame - a fost o surpriza mai mult decat placuta. Extrem de sharp, silentions, destul de luminos si ingloband a doua generatie a sistemului de reducere a vibratiilor, acest 24-120mm este obiectivul pe care nu mai vrei sa il scoti de pe aparat in majoritatea situatiilor, atunci cand calatoresti.
Castelul Chambord
Tablouri infatisand scene de vanatoare.
Unul dintre cele 282 de seminee din castel. In stanga se vede si dubla scara in spirala.
In spatele castelului, vedere de pe terasa.
Castelul vazut din spate. Cred ca la apus este o priveliste magnifica!
Am parasit Chambord-ul si ne-am indreptat spre Blois, unde ne-am cazat intr-un fel de hotel facut intr-o cladire din secolul al XV-lea. Asadar hotelul era mai batran decat castelul Chambord cu cateva zeci de ani!
Cheverny
A doua zi ne-am sculat devreme, nu de alta dar parcarea in oras este gratuita doar intre orele 18:30 - 09:00. Oricum, lasand gluma la o parte, urma o zi plina, cu 4 castele pe lista: Cheverny, Chaumont-sur-Loire, Chenonceau si Amboise. Sper ca era timp de toate, mai ales ca programul castelelor se termina undeva in jurul orei 18-19. Am ajuns in parcare la ora 08:55 si deja un ofiter de politie facea inventarul masinilor. La ora 9 deja nu mai eram in raza lui vizuala.
Din Blois pana in Cheverny sunt doar 16km, asadar am batut in poarta castelului chiar la ora deschiderii. Pe langa Chambord, Cheverny este doar un conac mai rasarit..., insa mi-am dat seama dupa aceea ca nici unul dintre castele nu se compara cu Chambord ca si marime. Am lasat asadar prejudecatile si am incercat sa ma bucur de particularitatile fiecarui castel in parte.
Cheverny este locuit partial de catre descendentii familiei Hurault, nenumarate generatii ale acesteia fiind in slujba regilor Frantei. Spre deosebire de Chambord, camerele din Cheverny sunt complet mobilate. Interioarele magnifice, colectiile de mobila si obiecte de arta reprezinta principala atractie.
Castelul Cheverny
The Dining Room. 34 de panouri de lemn pictate si asezate pe pereti ilustreaza romanul Don Quixote ce era in voga in secolul al XVII-lea. Semineul in stil neo-renascentist este placat cu aur si deasupra lui se afla un bust al regelui Henri IV. Candelabrul din bronz placat cu argint, cantarind peste 100kg sta deasupra mesei la care pot lua loc 30 de oaspeti atunci cand este extinsa complet.
The Birth Chamber. Camera in care aveau loc nasterile si unde mamele prezentau sotilor noii nascuti.
The Bridal Chamber. Rochia de mireasa a Marchizei de Vibraye din 1994. Marchizul si Marchiza de Vibraye sunt descendentii familiei Hurault si actualii locuitori ai castelului.
The Family Dining Room. Serviciul de masa “Toamna la Cheverny” a fost special creat pentru proprietarii castelului.
The Nursery. Primul calut balansoar a aparut in vremea lui Napoleon al III-lea.
The Arms Room este si cea mai mare camera din castel si contine o remarcabila colectie de arme si armuri din secolele XV, XVI si XVII. Cuferele de calatorie (stanga) sunt din secolul al XVII-lea. Cel mai mare dintre ele a apartinut lui Henri al IV-lea si cantareste 70kg gol. Pe atunci inca nu se punea problema ca aceste lucruri destinate transportului sa fie cat mai usoare...
Detaliu din camera de arme.
Cheverny este si un domeniu important de vanatoare. Peste 100 de copoi locuiesc intr-un mare tarc betonat. Cand am ajuns noi se pare ca era ora de somn, deoarece majoritatea erau intinsi pe jos claie peste gramada.
Chaumont-sur-Loire
Urmatorul castel pe lista era Chaumont-sur-Loire, aflat la aproximativ 26km de Cheverny. Dupa un mic calcul ore/kilometri si avand in vedere faptul ca majoritatea restaurantelor se inchideau dupa ora 14:00, am decis sa admiram acest castel doar din exterior si apoi sa ne indreptam spre Chenonceaux, unde urma sa luam pranzul si apoi sa vizitam frumosul castel cu acelasi nume, mai putin litera “x” din final.
Constructia castelului Chaumont-sur-Loire a inceput foarte timpuriu, in secolul al X-lea, initial ca si fortareata. A avut o istorie zbuciumata, fiind incendiat in 1465 de catre Louis al XI-lea si apoi trecand “din mana in mana” pe la diversi regi, duci sau guvernatori.
Chaumont-sur-Loire strajuind raul cu acelasi nume.
Totul tine de distanta focala. O familie de romi (vorbeau in franceza) se imbaiaza si isi spala rufele in public, la propriu, pe malul Loarei.
Un restaurant intr-o frumoasa gradina in localitatea Chenonceaux. Dynamic range-ul lui Nikon D3s este generos, iar setarea Active D-Lighting pusa pe normal (chestie de gust) imblanzeste cu adevarat umbrele si zonele prea luminoase din cadru.
valea loarei, alex axon, nikon d3s
A fost adaugat 1 comentariu
citeste tot
citeste tot