Importanta luminii in fotografie - Petrisor Iordan

Lumina este materialul de lucru al fotografului. Prin lumina se pun in evidenta materia, culoarea si forma, care se inregistreaza apoi cu ajutorul aparatului pentru a se produce imaginea fotografica. Lumina influenteaza atat procesul de inregistrare al fotografiei cat si subiectul. Se poate spune deci ca in fotografie orice poate fi schimbat prin modul de iluminare. Fiecare situatie de iluminare, indiferent ca trebuie aleasa cu grija la fotografia realizata in aer liber, sau se poate controla prin modelarea caracteristicilor luminii artificiale in interior, poate fi considerata ca un alt fel de a vedea lucrurile si are un efect hotarator in calitatea fotografiei.

Lumina este deci unul din cele mai importante mijloce de expresie ale fotografiei nu numai datorita dependentei create de modul de formare al imaginii dar mai ales datorita posibilitatilor variate prin care intervine asupra formei si continutului acesteia. Anumite caracteristici au o influenta vizibila mai mare datorita efectului mai puternic, iar altele intervin mai discret nuantand limbajul la un nivel mai elevat: intensitatea impune gradul de iluminare, directia creaza umbrele, calitatea influenteaza modul de tranzitie intre lumina si umbra, temperatura de culoare modifica registrul cromatic, dimensiunea sursei afecteaza aria de luminare s.a

Modul de iluminare trebuie sa fie adaptat atat trasaturilor fizice ale elementelor fotografiate cat si intentiei noastre de comunicare. Altfel spus, prin lumina se pot sublinia aspectele vizibile ale elementelor fotografiate, asa incat descrierea facuta sa sugereze infatisarea reala, cat si aspectele „invizibile”, acele particularitati prin intermediul carora privitorul poate intelege continutul imaginii si poate recompune povestea in acelasi sens cu cel al autorului.

© Ralph Gibson                                                     © Peter Tonningsen

Prima provocare a unui fotograf este modul de proiectie a spatiului tridimensional din realitate in planul bidimensional al senzorului. Intelegerea relatiei dintre elemente si a locului acestora in spatiu este in mod normal determinata de experienta si cunostintele noastre despre mediu. In fotografie adancimea spatiului devine o problema de iluminare: o scena uniform luminata va fi proiectata de obiectiv in planul senzorului prin puncte care au acelasi grad de stralucire, formand astfel o imagine care nu sugereza eventualele diferente de adancime. Daca pe acea suprafata nu avem nici diferente de culoare, punctele uniform luminate din acel cadru vor fi inregistrate sub forma unei suprafete gri. Pe masura ce apar diferente de iluminare incep sa se contureze elementele in fata fundalului. Daca diferentele de iluminare sunt prezente si in suprafetele elementelor, atunci incepe sa se distinga si forma acestora. Adancimea poate fi mai departe sugerata prin diferenta de iluminare intre primul plan si fundal, prin liniile umbrelor lungi, senzatia de intindere sugerata de pozitionarea elementelor mai luminate in fundal, lungimea focala, compozitie etc.

© Chip Forellii                                                            © Robert Mapplethorpe

Distributia luminii si a umbrelor genereaza, in afara adancimii spatiului, si relieful din suprafete. Atat volumul elementelor cat si texturile suprafetelor, definite in realitate de marimi vizibile, pot sa dispara foarte usor intr-o fotografie in care lumina nu sugereaza acele dimensiuni. Adaptarea directiei, calitatii si dimensiunii sursei de lumina pot fi determinante in crearea impresiei de forma, volum si redarea texturilor. Simpla diferenta de expunere intre doua suprafete vecine, plate, poate sa sugereze orientarea diferita a acestora, dupa cum descresterea tonurilor intre alb si negru poate sa redea suprafetele curbe. Lumina razanta lasa umbre si evidentiaza texturile iar cea difuza „umple” toate spatiile si niveland diferentele de iluminare. O sursa difuza, mai mare, imbraca subiectul progresiv si in zonele laterale pe cand o sursa directa, mai mica, lumineaza numai partea expusa.

© Irving Penn                                                                                        © Horst

Gradul de diferentiere intre elemente poate fi hotarat prin intensitatea contrastului creat de lumina. Trecerea dinspre partile deschise catre cele mai inchise poate fi mai abrupta, contrastanta, sau graduala, prin intermediul tonurilor. Intre lumina directa care creaza diferente puternice, delimitand concret zonele luminate de cele umbrite, si lumina difuza, sub influenta careia suprafetele inchise se pierd treptat catre cele mai deschise, exista o mare varietate de situatii. Adaptarea valorii contrastului este o decizie legata de modul in care dorim sa ilustram subiectul: lumina directa este de obicei mai „dura” si mai „taioasa” pe cand cea difuza este mai „moale” evidentiind o multitudine de tonuri. Fotografierea unui peisaj urban, modern, intr-o lumina directa, unde umbrele intunecate alterneaza cu suprafetele puternic luminate, creeaza o compozitie puternic structurata, care ne poate creea impresia unui sistem riguros, rational; fotografierea aceluiasi subiect intr-o lumina difuza, laterala, si de o culoare mai calda, poate pune in evidenta volumele cladirilor si detaliile fatadelor creand o atmosfera favorabila descrierii si aprecierii stilului arhitectonic.

© Mark Surloff                                                             © Ansel Adams

In afara rolului sculptural, modelator, lumina poate fi folosita si in regia compozitiei. Modul de folosire al acesteia influenteaza si completeaza limbajul vizual determinand in mod decisiv aspectul imaginii. Lumina atrage sau distrage atentia, repartizeaza masele, impune sau estompeaza perspectiva, determina intensitatea culorii sau poate sugera miscarea s.a Indiferent de genul de fotografie abordat, efectul acesteia poate fi exploatat urmand experiente calificate in timp ca instrumente formalizate: cresterea contrastului conduce la crearea un joc grafic desfasurat in planul bidimensional, atenuarea detaliilor din suprafetele fotografiate plaseaza subiectul intr-un univers mai abstract, folosirea razelor si a partilor luminate pot impune liniile de structura ale compozitiei etc. Toate aceste diferente si efecte provenite din distributia luminii se transpun pana la urma in modul cum „explicam” privitorului unde sa priveasca, ce sa vada si cum sa perceapa.

© Brett Weston                                                             © Blaine Elis

Daca in ce priveste folosirea luminii ca instrument pentru descrierea fizica si inregistrarea scenei fotografiate sunt sintetizate solutii materializate in tipurile de iluminare, reguli de compozitie sau proceduri de folosire a mijloacelor tehnice, pentru modul cum putem transmite un mesaj aproape totul e legat de intuitie. Combinatiile intre folosirea experientei si intuitia artistica pot conduce la formarea stilului prin care putem destainui ideea care guverneaza imaginea. O fotografie corect realizata tehnic nu inseamna nimic fara asumarea unei intentii de comunicare. Lumina sau lipsa ei, insusirile si modul de folosire al acestora pot prezenta subiectul in diverse ipostaze, il pot caracteriza sau chiar interpreta. Aceaste posibilitati de interventie ne ajuta la o redefinire a aspectelor fundamentale ale realitatii. Lumina ne influenteaza emotional prin producerea de senzatii, ne stimuleaza imaginatia, ne comunica metaforic si este incarcata simbolistic. Orice fotografie poate deveni un univers concret care nu mai seamana cu cel fotografiat. Efectul produs de lumina poate trece astfel mai departe de impunerea formei imaginii catre unul estetic al limbajului artistic. Diferenta intre lumina si intuneric este exemplul cel mai simplu de unde pot incepe nuantarile figurative. Orice combinatie intre acestea, in proportie, intensitate si calitate conduce la formarea unui alt inteles. Folosirea unei ambiante viu luminate in care distributia energiei degaja o atmosfera luxurianta se poate opune simplitatii si misterului dintr-un cadru obscur, hotararea luminii directe care produce forme geometrice delimitate linear delicatetii luminii difuze orientata catre dezvaluirea formei si caracterului subiectului, atmosfera „calda” degajata de lumina galbena senzatiei mai „reci”produse de cea albastra s.a.

© Elliott Erwitt                                                              © Ernst Haas

Indiferent ca e vorba de o redare „ad litteram” a realitatii fotografiate, de infatisarea naturii profunde a subiectului sau de o exprimare lirica ce cauta sa ne declanseaza sensibilitati psihologice, totul depinde de lumina.

Petrisor Iordan

www.cursfoto.ro

Adauga comentariu

Numele afisat langa comentariile dvs.
Nu este afisat public.
Daca aveti un site web, link catre el aici.

Optiuni alerte e-mail comentarii noi la acest articolraspunsuri la comentariul meufara notificari

Nu exista comentarii publicate. Fii primul care adauga un comentariu!